Conexiunea minte-corp: Înțelegerea efectelor stresului și a modului în care acesta afectează sănătatea și starea de bine
Timp de citire: 6 minute
Nimeni nu este imun la efectele stresului. De la părinți ocupați care jonglează cu responsabilitățile profesionale și familiale, elevi sub presiune pentru a obține rezultate bune la școală și tineri profesioniști care se confruntă cu sarcini de lucru din ce în ce mai mari, stresul ne poate afecta pe toți.
Deși o cantitate moderată de stres poate fi uneori benefică, prea mult stres ne poate afecta atât sănătatea mintală, cât și fizică. În acest articol, vom explora conceptul de stres, efectele sale asupra corpului și minții și câteva sfaturi practice pentru gestionarea stresului.
Înțelegerea stresului
Stresul este un răspuns natural al organismului atunci când se confruntă cu o presiune externă sau cu solicitări crescute.1 Deși efectele fizice ale stresului diferă de la o persoană la alta, acesta este un mecanism comun de supraviețuire care pregătește organismul să facă față unei amenințări percepute.2 Atunci când te confrunți cu o situație pe care corpul o percepe ca fiind stresantă, acesta activează o reacție în lanț de răspunsuri care te pregătesc de luptă sau de fugă..2 Aceste răspunsuri includ eliberarea de adrenalină și cortizol, care pot crește pulsul, tensiunea arterială și ritmul respirației.
Deși acest răspuns este util în anumite situații, manifestarea sa prea frecventă sau în situații în care nu este necesar poate duce la stres cronic și la probleme de sănătate.1 Este important să înțelegem factorii declanșatori și cauzele care provoacă stresul în viața de zi cu zi, astfel încât să le putem gestiona mai bine și să le reducem la minimum impactul asupra sănătății și stării de bine generale.
- Sentimentul că nu deții controlul asupra unei situații.
- Confruntarea cu responsabilități care par copleșitoare.
- Confruntarea cu mari provocări în viață.
- Traversarea unei perioade de incertitudine.
Organizația Mondială a Sănătății definește stresul ca o stare emoțională de îngrijorare sau tensiune mintală cauzată de o situație dificilă.3 Stresul este un răspuns uman natural care ne motivează să facem față problemelor și amenințărilor din viața noastră. Într-o oarecare măsură, toată lumea se confruntă cu stres în viață, dar ceea ce diferă este modul în care îi facem față.3 Dacă nu abordăm cauza principală, stresul poate avea efecte asupra organismului. Există două tipuri principale de stres pe care le putem resimți: „acut” și „cronic”.4
Stresul cronic, pe de altă parte, durează o perioadă mai lungă de timp.4 Acest tip de stres poate apărea atunci când treci printr-o situație dificilă, cum ar fi probleme la locul de muncă, probleme financiare sau relații personale dificile.4
Problema este că te poți obișnui atât de mult cu stresul cronic încât nici măcar să nu îți dai seama de efectele acestuia asupra organismului până când nu ajungi la epuizare fizică sau emoțională. Este important să înveți cum să gestionezi stresul cronic, pentru a nu dezvolta alte probleme de sănătate.4
Multe dintre sarcinile noastre zilnice sunt principalii vinovați pentru stresul nostru. Printre acestea se numără munca, problemele financiare sau relațiile.5 Factorii de stres pot fi reprezentați de un singur eveniment sau de un cumul de mai multe evenimente care se adună în timp.6 Deoarece stresul poate fi cauzat de o multitudine de factori, uneori poate fi dificil să încerci să îți explici sentimentele și reacțiile unei alte persoane. Acest lucru poate duce, la rândul său, la și mai mult stres.6
Unele dintre cauzele comune ale stresului pot fi6:
Stresul este pur și simplu reacția naturală a organismului la presiune.2 Aceste presiuni se transformă în stres atunci când ne aflăm în situații în care simțim că avem puțin control sau când ne simțim amenințați.2
Uneori, stresul poate apărea în urma unor experiențe pozitive, cum ar fi începerea unui nou loc de muncă sau nașterea unui copil. În aceste cazuri, răspunsul la stres poate fi de ajutor. Ne poate ajuta să trecem peste eventualele temeri, astfel încât să ne putem atinge obiectivele.2 Stresul devine însă o problemă atunci când începem să simțim că nu putem face față sau ne simțim astfel un timp îndelungat.2
Efectele stresului asupra organismului
Așadar, care sunt efectele stresului asupra organismului? În perioadele de stres, organismul reacționează prin eliberarea de hormoni precum adrenalină și cortizol.4 Acești hormoni sporesc vigilența, provoacă încordarea mușchilor și cresc pulsul.4 Totuși, atunci când te confrunți cu stresul cronic, corpul continuă să rămână în această stare de alertă, chiar dacă nu există niciun pericol imediat. Acest lucru te poate expune riscului de a avea o serie de probleme de sănătate fizică și mintală.4
Stresul cronic poate provoca mai multe efecte psihologice asupra corpului și minții, printre care:
- anxietate2
- depresie2
- imposibilitatea de a te simți bine6
- iritabilitate2
- modificări ale dispoziției, trecând de la furie la nerăbdare sau răbufniri6
Aceste sentimente care însoțesc stresul pot produce adesea simptome fizice, care te pot face să te simți și mai rău.2
Unele efecte fizice ale stresului asupra organismului includ: 6
- indigestie sau arsuri la stomac
- creșterea pulsului și a tensiunii arteriale
- dureri de cap sau migrene
- tensiune și durere musculară
- oboseală
Nu uita că efectele stresului și modul în care îi facem față pot varia de la o persoană la alta. Este important însă să identifici cauza stresului pentru a-l putea gestiona și pentru a evita consecințele negative asupra sănătății în viitor.
Efectele psihologice ale stresului
Te-ai simțit vreodată atât de îngrijorat încât nu poți dormi sau atât de copleșit încât te simți rău fizic? În perioadele de stres, corpul tău va transmite semnale de alarmă. Dacă aceste semnale sunt ignorate, pot duce la epuizare fizică și emoțională.
Deși stresul nu este o boală în sine, el poate provoca o multitudine de efecte psihologice dacă nu este abordat în mod corespunzător.5
Stresul poate afecta, de asemenea, modul în care ne comportăm și interacționăm zilnic cu ceilalți. Atunci când ne simțim copleșiți, apelăm adesea la mecanisme de adaptare pentru a ne simți mai bine. Uneori, aceste mecanisme, cum ar fi supraalimentarea, abuzul de substanțe sau de alcool, nu fac decât să înrăutățească situația.7
Când suntem stresați, avem tendința de a ne izola.7 Ne putem simți singuri și lipsiți de sprijin, ceea ce poate agrava sentimentele de anxietate și depresie. În plus, evitarea activităților care ne plăceau cândva ne poate face să ne pierdem simțul identității și al scopului, ceea ce poate duce la o suferință psihologică suplimentară.
Atunci când suntem stresați, sistemul nostru nervos devine mai reactiv, ceea ce ne face să devenim mai sensibili la mediul înconjurător. Acest lucru ne poate afecta starea emoțională și ne putem trezi ușor frustrați sau copleșiți de situații pe care în mod normal le-am putea gestiona. Aceasta poate duce la iritabilitate și anxietate.9
Este esențial să recunoaștem aceste schimbări psihologice ca semne potențiale de stres și să luăm măsuri pentru a le aborda. Prin înțelegerea stresului și învățarea unor mecanisme sănătoase de adaptare, ne putem îmbunătăți reacțiile comportamentale și putem reduce impactul stresului asupra vieții noastre de zi cu zi.
Efectele fizice ale stresului
Stresul poate avea, de asemenea, mai multe efecte fizice asupra organismului. Mai jos vom analiza câteva dintre acestea.
- Practică tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația.5
- Fă exerciții fizice regulate pentru a reduce stresul și pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate fizică și mintală.9
- Solicită sprijin din partea prietenilor, a familiei sau a unui terapeut pentru a discuta și a gestiona stresul.9
- Dormi suficient și acordă prioritate odihnei și îngrijirii de sine.2
- Fă-ți timp pentru hobby-uri sau activități plăcute pentru a reduce stresul și a-ți îmbunătăți dispoziția.2
- Stabilește limite și învață să spui nu pentru a evita să fii copleșit de angajamente.2
Stresul poate provoca tensiune și dureri musculare, în special la nivelul gâtului, umerilor și spatelui.6 Aceasta poate duce la disconfort și dureri cronice, precum și la scăderea amplitudinii mișcării și a flexibilității. Tensiunea musculară poate contribui, de asemenea, la apariția durerilor de cap și a altor simptome fizice, ceea ce evidențiază și mai mult impactul stresului asupra corpului nostru.6
Stresul poate perturba funcționarea normală a sistemului digestiv, ducând la o serie de probleme precum dureri de stomac, greață, diaree și constipație.2 În plus, stresul poate provoca modificări ale apetitului, ducând la supraalimentație sau lipsă de alimentație, afectându-ne astfel greutatea și sănătatea fizică.4
Deși nu putem evita factorii de stres din viață, putem lua măsuri pentru a înțelege de ce ne simțim stresați.5 Acest lucru ne poate ajuta să ne gestionăm simptomele și să ne asigurăm că acestea nu ne afectează starea de bine fizică și psihică. Iată câteva strategii care te pot ajuta să gestionezi consecințele stresului.
Echilibrul vine din interior
Gestionarea stresului poate fi dificilă, dar este o parte esențială a menținerii sănătății și stării de bine generale. Este important să reții că tehnicile de gestionare a stresului pot varia foarte mult de la o persoană la alta, astfel că este esențial să explorezi diferite strategii și să găsești ce funcționează cel mai bine pentru tine.
Sugestiile de mai sus te pot ajuta să faci față cu succes consecințelor stresului și să îți îmbunătățești calitatea vieții. Este esențial să acorzi prioritate sănătății mintale și îngrijirii de sine, iar cu instrumentele și sprijinul potrivite, poți spune adio stresului și te poți bucura de o viață mai liniștită și mai împlinită.
- Mind UK. „What is stress?”. Ultima actualizare Martie 2022. Accessat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/stress/what-is-stress/
- Mental Health Foundation UK. „Stress”. Ultima actualizare 17 Septembrie 2021. Accessat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/a-z-topics/stress
- World Health Organisation. „Stress”. Publicat în 21 Septembrie 2023. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/stress.
- National Institute of Health. „Stress and your health”. Ultima actualizare 30 Martie 2022. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://medlineplus.gov/ency/article/003211.html
- NHS Inform Scotland. „What to do if you are struggling with stress”. Ultima actualizare 4 Ianuarie 2023. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.nhsinform.scot/healthy-living/mental-wellbeing/stress/what-to-do-if-you-are-struggling-with-stress.
- Mind UK. „What is stress?”. Ultima actualizare Martie 2022. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/stress/what-is-stress/
- Harvard Health. „Watch out for unhealthy responses to stress”. Ultima actualizare 4 August 2012. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.health.harvard.edu/healthbeat/watch-out-for-unhealthy-responses-to-stress
- NHS UK. „Feeling Stressed?”. Accesat în 7 Martie 2023. Disponibil de la: https://www.nhs.uk/every-mind-matters/mental-health-issues/stress/