Uită de stres: un ghid complet pentru gestionarea stresului la locul de muncă
Nu este un secret faptul că stresul de la serviciu poate avea un impact asupra sănătății noastre mintale și bunăstării noastre. Stresul poate apărea când suntem suprasolicitați la serviciu și ajungem să simțim repercusiunile fizice și emoționale ale acestei suprasolicitări.1 Fie că este vorba despre o nouă poziție solicitantă, un șef mai dificil sau un volum de lucru căruia nu-i facem față, cu toții am trecut prin astfel de situații. Uneori, din cauza stresului, activitatea de la serviciu poate părea copleșitoare și chiar imposibilă. Însă, din fericire, există întotdeauna metode prin care poți reduce stresul supărător de la serviciu și poți prelua controlul asupra vieții tale.
Află cum să gestionezi stresul la serviciu, în special într-un mediu de lucru cu un ritm rapid și solicitant, pentru a-ți menține nivelul de productivitate, calmul și concentrarea. Indiferent dacă treci printr-o perioadă stresantă la locul de muncă sau, pur și simplu, ești în căutarea unei metode de a controla situațiile stresante, acest articol îți oferă informații valoroase care te vor ajuta să înțelegi cum să ai grijă de sănătatea ta mintală și să obții un echilibru între viața personală și cea profesională, atât de important pentru toți.
Surse comune ale stresului profesional
Conform unui studiu de piață realizat de Ipsos, în noiembrie 2018, care a inclus un eșantion reprezentativ de 1000 persoane din mediul urban, 98% dintre românii respondenți declară că sunt afectați de stres, iar pentru 78% dintre aceștia, stresul este principalul declanșator.1 De fapt, situațiile de stres paralizant la locul de muncă se întâmplă destul de des și ne pot afecta negativ sănătatea fizică și psihică.2
Deși stresul poate fi uneori un factor care ne motivează, prea mult stres va avea efectul opus. Un exces de stres poate transforma simpla organizare a responsabilităților tale de la serviciu într-o provocare și chiar îți poate perturba alte activități zilnice.3 Află cum și de ce apare stresul profesional, pentru a putea dezvolta strategii eficiente pentru gestionarea acestuia, dar și pentru a preveni epuizarea fizică și alte simptome negative de stres de natură fizică și mintală.
Există numeroase surse potențiale de stres profesional, iar acestea pot varia în funcție de natura activității pe care o desfășori și de mediul de lucru. Unele dintre cele mai frecvente surse de stres la serviciu includ:
Poate fi copleșitor să ai de-a face cu un șef dificil sau o listă interminabilă de sarcini. Sentimentul de copleșire se poate transforma rapid în simptome negative de stres care te epuizează.3 Când avem prea multe de gestionat și nu avem timp suficient să le rezolvăm, pot apărea sentimente de anxietate, epuizare fizică și productivitate redusă.4
Una dintre cele mai comune cauze ale stresului într-un mediu de lucru este un salariu mic.4 Atunci când credem că nu suntem recompensați corect pentru munca pe care o prestăm, pot apărea resentimente și neimplicare, care, în cele din urmă, ne afectează sănătatea mintală și satisfacția la locul de muncă.5 În timp, acest tip de stres poate provoca anxietate, frustrare și impresia că suntem subevaluați.4
O altă sursă importantă de stres profesional este să faci o activitate care nu te provoacă sau care nu te antrenează în fiecare zi.4 Atunci când simțim că activitatea noastră nu are sens sau un scop, acest lucru poate duce la sentimente de plictiseală, dezinteres și senzația de potențial irosit, afectând, în cele din urmă, motivația angajatului.
Trebuie să înțelegem cele mai frecvente surse de stres profesional, pentru a putea începe să le tratăm și să dezvoltăm anumite strategii pentru a gestiona stresul la locul de muncă.
Efectele stresului necontrolat
Ai fost vreodată în situația în care șeful tău ți-a mai adăugat o sarcină în programul deja plin, ceea ce te-a făcut să te simți brusc copleșit(ă) și stresat(ă)? Sau imaginează-ți că este noaptea de dinaintea primei tale zile la un loc de muncă și ești în pat, copleșit(ă) de griji legate de numeroasele provocări care te așteaptă.
În aceste momente, organismul tău activează un răspuns de tipul „luptă sau fugi”. Aceasta este o reacție fizică ce se produce în momentul în care în mediul nostru avem de-a face cu factori de stres.6 Deși stresul este o componentă normală a vieții, când nu este controlat, poate avea o serie de efecte negative asupra vieții noastre. Acesta ne poate afecta fizic, mintal și poate avea un impact major asupra satisfacției noastre la locul de muncă.
- schimbări la nivelul sistemului nervos
- schimbări hormonale
- schimbări la nivelul sistemului cardiovascular (inimă și circulația sângelui)
- modificări în anumite sisteme autonome (acestea sunt sisteme care controlează involuntar procesele, cum ar fi digestia)
- schimbări la nivelul funcțiilor sistemului imunitar (mecanismul de apărare propriu corpului împotriva virusurilor și infecțiilor)
- oboseală
- tensiune musculară
- durere de cap
- palpitații ale inimii
- probleme de somn
- depresia
- anxietatea
- deznădejdea
- starea de iritabilitate
Dacă nu este gestionat corect, stresul poate declanșa transformări sau schimbări în corpul nostru și în sistemele acestuia. Acesta poate duce la: 2
Acest impact negativ al stresului asupra sănătății fizice poate duce la multe alte probleme de sănătate psihică și fizică. 2
Întrucât activarea repetată a acestui răspuns de tipul „luptă sau fugi” poate perturba mai multe sisteme ale corpului, acest lucru poate mări șansele ca tu să te îmbolnăvești.6 Atunci când te afli într-o situație de stres continuu, organismul produce cortizol.6 Acesta este un hormon care poate provoca inflamare, putând duce la mai multe simptome fizice, cum ar fi: 7
De asemenea, un impact semnificativ asupra sănătății noastre mintale îl poate avea și un volum prea mare de lucru sau situațiile în care te afli sub presiunea timpului la serviciu. În anumite cazuri, acest lucru poate duce la probleme mai grave de sănătate mintală.6 De fapt, un studiu a constatat că tinerii lucrători care au de-a face frecvent cu astfel de solicitări la locul de muncă prezintă un risc mai mare de a dezvolta o tulburare depresivă majoră și anxietate generalizată.8
Simptomele de natură psihică ale stresului includ:7
În cele din urmă, stresul profesional poate provoca sau agrava simptomele de anxietate și depresie. Acest lucru poate duce la diferite consecințe negative, inclusiv productivitate redusă, o toleranță mai mică la frustrări, absenteism și chiar pierderea locului de muncă.7
Acestea fiind spuse, înțelegerea efectelor stresului necontrolat te poate ajuta să gestionezi nivelurile de stres mai bine, pentru ca tu să ai o viață mai sănătoasă și să atingi un echilibru între viața personală și cea profesională.
Stresul la locul de muncă poate fi dificil de gestionat, dar există măsuri pe care le poți lua pentru a-ți îmbunătăți starea și a preveni stresul. Învață cum să gestionezi efectele stresului la serviciu, pentru a te bucura numai de beneficii.
Iată câteva strategii care te pot ajuta:
Integrarea activităților care reduc stresul în rutina ta te poate ajuta să scazi nivelul de stres prin relaxare.6 Activitățile precum meditația, exercițiile de respirație în profunzime și yoga te pot ajuta să-ți calmezi mintea și să reduci stresul.7 Începe prin a te concentra pe câte o activitate, preț de câteva momente în fiecare zi.4
Odihna suficientă și puțină mișcare pot reduce considerabil nivelurile de stres.9 Propune-ți să dormi opt-nouă ore pe noapte și încearcă să faci mișcare timp de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor.9 Aceste activități pot reduce tensiunea și stimula relaxarea, și pot, de asemenea, îmbunătăți sănătatea mintală și fizică.9
Consumul unui produs pe bază de magneziu precum Magne B6 poate contribui la prevenirea sau tratarea deficitului de magneziu, care poate provoca simptome asociate stresului.
Magneziul este un mineral esențial cu un rol cheie în reglarea răspunsului corpului la stres. Studiile sugerează că administrarea unui produs pe bază de magneziu zilnic poate reduce nivelurile de stres și îmbunătăți dispoziția.10
Află aici mai multe despre deficitul de magneziu și cum să-l combați.
Controlează-ți nevoia de a fi disponibil constant în lumea digitală de astăzi și stabilește limite clare între viața personală și cea profesională.3 Câteva exemple sunt: să nu îți verifici e-mailurile seara, să nu ții telefonul în dormitor sau să nu răspunzi la telefon în timpul meselor.4 Fiecare persoană preferă să integreze viața profesională în cea personală într-o anumită măsură, însă un punct grozav de plecare este să stabilești limite clare care funcționează pentru tine. Acest lucru poate reduce riscul de apariție a conflictelor la serviciu și stresul provocat de acestea.4
Un mediu profesional care te sprijină poate face o diferență semnificativă în gestionarea stresului la locul de muncă.2 Nu-ți fie teamă să le ceri colegilor și managerilor sprijin, îndrumări și sfaturi.4 Acest lucru poate crea o cultură pozitivă de muncă, un nivel considerabil mai scăzut de stres și poate crește satisfacția generală privind locul de muncă.
În ansamblu, abordarea gestionării stresului la locul de muncă presupune adoptarea unor măsuri proactive în direcția consolidării bunăstării personale și dezvoltarea unor modalități optime pentru a echilibra volumul de activități. Prin aplicarea acestor sfaturi și strategii, vei reuși să reduci nivelul de stres, să îți mărești productivitatea și, cel mai important, să experimentezi o stare de mulțumire la locul de muncă.
Echilibrul vine din interior
Nu lăsa stresul de la serviciu să preia controlul asupra vieții tale. Reține, sănătatea ta este prioritară. Propria îngrijire trebuie să fie o prioritate în rutina zilnică, iar, cu instrumentele potrivite și cu sprijin, vei putea gestiona cu succes stresul la serviciu și vei prospera în viața ta profesională și personală.
Ce mai aștepți? Începe să ai grijă de sănătatea ta mintală și fizică chiar acum și descoperă puterea gestionării stresului profesional.
- Ipsos, Studiu „Înțelegerea categoriei anti-stres”. Accesat în Noiembrie 2018.
- CDC. „Stress at work”. Ultima revizuire 6 Iulie 2014. Accesat în 17 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.cdc.gov/niosh/docs/99-101/default.html
- Occupational and Environmental Medicine. „Causes and management of stress at work”. Publicat în 1 Ianuarie 2002. Accesat în 16 Februarie 2023. DOI: http://dx.doi.org/10.1136/oem.59.1.67
- NHS Inform. „Beat stress at work”. Ultima revizuire 4 Ianuarie 2023. Accesat în 17 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.nhsinform.scot/healthy-living/mental-wellbeing/stress/beat-stress-at-work
- American Psychological Association. „Coping with stress at work” Ultima actualizare: Octombrie 14, 2018. Accesat în 16 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.apa.org/topics/healthy-workplaces/work-stress
- National Library of Medicine. „Work-related stress and psychosomatic medicine”. Publicat în 26 Mai 2010. Accesat în 16 Februarie 2023. DOI: 10.1186/1751-0759-4-4
- Harvard Health. „How to handle stress at work”. Publicat în 17 Aprilie 2019. Accesat în 16 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.health.harvard.edu/blog/how-to-handle-stress-at-work-2019041716436
- Department of Health, Victoria State Government. „Work stress”. Ultima actualizare 1 Iunie 2022. Accesat în 16 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/work-related-stress
- National Library of Medicine. „Work stress precipitates depression and anxiety in young, working women and men”. Publicat în 4 Aprilie 2007. Accesat în 16 Februarie 2023. DOI: 10.1017/S0033291707000414
- Harvard Health. „Exercising to relax”. Publicat în 7 Iulie 2020. Accesat în 16 Februarie 2023. Disponibil de la: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/exercising-to-relax
- Pickering et al. „Magnesium Status and Stress: The Vicious Circle Concept Revisited”. Publicat în 28 Noiembrie 2020. Accesat în 16 Februarie 2023. DOI: 10.3390/nu12123672